 |  |  |  |  |  |  |  | |  | | 20 | Azi este duminica mai 2012 |
|  | |
Conditii actuale: | 15°C |
| Cum va fi la amiaza: | min: 14°C max: 26°C |
| Cum va fi maine: | min: 16°C max: 28°C |
|
|  | | |
|  |
 |
|
 |
|
Editorial - Marii figurantiPublicat la: 2008-12-02 în categoria Vocea | Autor: dan CIACHIR
+ Mareste textul | - Micsoreaza textul
In memoriile sale, scrise execrabil, dar interesante, Alexandru Vaida Voievod povesteste ca anii ‘30 a aparut o moda in politica româneasca: dadea bine sa iva carturari in partid. Asa ajuns in Partidul National nesc oameni ca D. Gusti, Petre Andrei sau Mihai Ralea. Prezenta acestora trebuia sa fie decorativa; in doze homeopatice. Voievod o considera o pacoste. Intrucât intelectualii sunt orgoliosi, vanitosi, susceptibili, ranchiunosi si se lucreaza greu activitatea politica fiind de echipa. Asadar, un act imagine costisitor si contraproductiv. Acesti diletanti ncurcau locul. Procedeul il vom regasi odata cu venirea comunistilor la putere, 1945, când in micile partide- satelit ale PCR apar multi intelectuali democrati, cu totul ini pâna atunci de politica militanta. Emblematic este cazul G. Calinescu, deputat in Marea Adunare Nationala; noua denumire a Parlamentului incepând din 1946. De atunci si la prabusirea regimului comunist, in 1989, parlamentul totalitar din tara noastra a fost plin scriitori, actori, fizicieni, chimis ba a numarat in rândurile clerici, episcopi, mitropoliti si rabini... Stapânirea cauta sa induca zadarnic o aparenta de reprezentativitate a categoriilor sociale, pe care le reducea la triada: muncitori, tarani, intelectuali... Criteriul alegerii, mai bine zis al selectiei, nu era aptitudinea politica sau priceperea, ci fidelitatea fata de regim si sonoritatea numelui. Un partid unic isi poate dui un asemenea lux. Al marilor figuranti. In democratie insa, bir pe imagine, asa cum marturisea in amintirile sale Al. Voievod, cu brutala sinceritate, este costisitor. Si sugereaza decadenta. Am ramas uimit, la inceputul anilor ‘80 ai secolului trecut, aflând ca devenise parlamentar Domenico Modugno, un mare interpret si compozitor de muzica usoara de-acum 40-50 de ani. Nu era singurul diletant ajuns peste noapte in politica. Peste câtiva ani, generatia care il cooptase pe Modugno, indiferent de partide, era maturata de pe scena politica italiana in urma actiunii judiciare numite atât Mâini curate, cât si Togile rosii.
Diletantii, figurantii pot constitui o exceptie tolerabila, o pata de culoare in rama ei, insa nu pot determina tabloul.
Modugno si Cicciolina in Parlamentul de la Roma nu puteau fi decât semne inainte mergatoare ale unui dezastru. Politica este o profesiune, care presupune chemare, talent, pasiune, ca oricare alta indeletnicire serioasa. Diletantii, figurantii pot constitui o exceptie tolerabila, o pata de culoare in rama ei, insa nu pot determina tabloul. S-a vazut superioritatea zdrobitoare a lui Ion Iliescu, fie ca ne place sau nu, in comparatie cu efemerii si zgomotosii diletanti care si-au incercat norocul in politica dupa decembrie ‘89. Prezenta lor era inerenta in situatia aceea de pasoptism; de trecere de la un regim la altul cu totul diferit. Pentru a deveni om politic sau macar politician, trebuie sa i te dedici integral politicii. Ca sa fie oameni politici, Titu Maiorescu a parasit critica literara pe care o intemeiase la noi, iar Octavian Goga poezia. N. Iorga a continuat sa ramâna acelasi mare istoric, scriitor si star cultural, insa a fost un lamentabil premier de fatada. Activitatea politica i-a adus nu doar usturatoare ironii, ci si sfârsitul tragic. Asa cum drumul spre Infern e pavat cu bune intentii, calea spre dezastru e pardosita cu slabiciuni si concesii. Votul uninominal favorizeaza accesul marilor figuranti in politica in imprejurari in care numai la noi oamenii sunt imbiati, de media, cu voluptati circaresti si cu o viziune carnavalesca asupra existentei. Ontologia aceasta am vazut recent unde ne-a dus, si inca nu s-au terminat consecintele. S-a facut si continua sa se faca apologia imaginii in politica. Adica sa se prefere aparenta, esent ei. Atât la nivel de partide, cât si la scara sistemului democratic. Obsedati de aparente, de imagine, erau comunistii, indeosebi spre sfârsitul epocii lor... Aparitia extremismului politic nu este altceva decât consecinta erodarii democratiei. Daca femeia nu gaseste acasa ce-i trebuie, isi cauta un amant.Introduceti ID-ul articolului si apasati tasta "Enter" sau navigati folosind sagetile de mai sus. | Clic aici! Scrie tu primul comentariu! Editorial - Marii figuranti a primit 0 voturi si are o medie de rating de 0
articolul a avut 0246 vizite din data de 2008-12-02
|
|
 |
|
 |
|
|
|