Li se spune, simplu, mesteri. Sau creatori populari. Artizani. Noi, orasenii, ii vedem la targuri. Organizate prin muzee, centre culturale, piete sau hoteluri de lux. Mai ales in preajma sarbatorilor. Isi prezinta obiectele, facute de mana lor, socializeaza cu orasul, isi striga marfa - unde se mai poate, spun povesti, canta, fac radiografii politice. In timpul liber, stau la pozat, la filmat, la inregistrat.
Sunt umblati prin lume, stiu leacuri, politica, regulile pietei, efectele crizei si cuvinte straine. Stiu sa „agate“ privitorul care-i devine rapid client. Unora li se dau diplome, premii. Au fundatii, festivaluri, olimpiade, uniuni, academii, brosuri tiparite si carti de vizita. Altii stau departe de formele civilizatiei, fac obiecte cum respira si nu prea se gandesc la clienti si la strategii de marketing. Si unii, si altii, vin cu lumea lor, aici, in miezul orasului si o livreaza odata cu marfa.
Intrebare pentru mesteri: Cine va influenteaza cel mai mult in ceea ce faceti?
Raspunsuri (culese la un targ): „ Nimeni, propria imaginatie“, „ Traditia din care iau inspiratie“, „Zona din care vin si publicul vizitator“, „Natura“, „Piata si ideile personale“, „Lucrarile de specialitate“, „Creatiile vechilor mesteri si pretentiile cumparatorilor“, „In aceasta meserie de creator popular, tot curajul de a confectiona mi-l dau cumparatorii“, „Acum nu ma mai influeneaza nimeni, la inceput au fost parintii“, „Ma ghidez mult dupa instinctele proprii“, „Sotul“, „Dragostea de arta“, „Si romanii, si strainii“, „Momentul si specialistii consacrati din diferite muzee“, „Nu resimt influente straine“.
Stari... constatari: Uneori mesterii fac spectacol. „Se produc“ pentru amuzamentul orasenilor. Canta la instrumente facute de ei, spun lucruri trasnite si, obligatoriu, vorbesc despre traditii. Unii arata ca in cartile postale, altii sunt imbracati in blugi. Obiectele lor sunt facute „dupa traditie“ sau „dupa gustul clientului“. Unii traiesc (din ce produc), altii supravietuiesc. Majoritatea vad lumea prin televizor si o accepta asa cum e. Stiu ca orasul ii primeste, ii iubeste. Asa cum sunt. Un mester spune, haios, cine il influent eaza: „Nu este o persoana anume, ci propriul eu“.
Silvia CAZACU