Mihai Rohan: „Intreaga economie va avea de suferit“

Mihai Rohan, director general al Carpatcement, presedintele organizat iei patronale a cimentului Cirom si vicepre- sedinte al CONPIROM, a declarat pentru ziarul „Unu“ ca adoptarea acestor masuri va avea consecinte extrem de grave asupra economiei Romaniei. „Primul din aceste efecte negative se va manifesta prin importuri masive de ciment, pe cale terestra si maritima din tari non - EU, fara restrictii de CO2. Aceasta va duce la cresterea emisiilor globale de CO2, deoarece apare si transportul spre Romania si Europa. In al doilea rand, va aparea fenomenul de relocare a unor instalatii industriale in afara spatiului comunitar, lucru care ar conduce la un blocaj al dezvolta rii economico-sociale a Romaniei“, sustine Mihai Rohan. Conform acestuia, o lovitura foarte grava ar primi si bugetul de stat, dar si mediul in Romania. „Toate activitat ile industriale si, printro reactie in lant, intreaga economie a Romaniei vor avea de suferit in urma acestor masuri. In mod cert, numai plecarea fabricilor de ciment spre alte state va insemna o reducere a contribut iilor catre Bugetul de Stat cu aproximativ 350 milioane de euro pe an. Balanta economica a Romaniei va fi dezechilibrata puternic prin aparitia importurilor de ciment in valoare de aproximativ 1200-1600 milioane de euro pe an“, a mai precizat presedintele Cirom. „Trebuie impiedicata aplicarea acestor masuri in Romania. Avand in vedere toate efectele negative majore asupra intregii economii, dar mai ales a industriei, CONPIROM solicita Guvernului Romaniei, partidelor politice si europarlamentarilor romani sa adopte o pozitie responsabila fata de dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, sa sustina si sa prezinte in mod ferm interesele economice legitime ale tarii noastre in Parlamentul European“, ne-a mai declarat Mihai Rohan.

Zeci de mii de someri si pierderi de sute de milioane de euro

Firma de consultanta internationala Boston Consulting Group a realizat recent un stiudiu care arata cat se poate de clar efectele negative pe care masura le va produce. Astfel, in cazul in care pretul pe tona de CO2 va ajunge la 35 de euro, toate fabricile de ciment din Europa, deci inclusiv cele din Romania se vor inchide. La un pret de 25 de euro pe tona de CO2, 80% din productia de ciment va fi relocata in afara Europei, urmand sa se mute in tari precum India sau China, care nu au cota obligatorie de poluare. Ce inseamna acest lucru pentru Romania? Cele trei mari fabrici de ciment din tara noastra, Lafarge, Holcim si Carpatcement, vor fi nevoite sa isi mute activitatea in alte state. Consecintele vor fi dezastruoase: 20.000 de oameni vor ramane fara locuri de munca, iar statul va pierde aproximativ 400 de milioane de euro pe an, bani ce vin de pe urma taxelor si impozitelor platite de firmele din domeniu. De asemenea, in lipsa unor producatori autohtoni, statul va trebui sa cheltuieasca aproximativ 1,5 miliarde de euro pe importuri de ciment.

Productia de ciment redusa la zero

Impactul social major determinat de masurile propuse si riscurile producerii unui adeva rat crah au fost subliniate si de dr. Marius Eugen Opran, membru in cadrul Biroului Executiv al Comitetului Economic si Social European (EESC). „Romania se afla abia la inceputul dezvoltarii economice si este necesar sa recupereze decalajul care o desparte de celelalte tari europene, avand nevoie urgenta de o cres- tere economica si mai ales de modernizarea infrastructurii. Particularizat pentru Romania, in cazul in care metoda de alocare a certificatelor de emisii ar fi licitatia, la un pret de 29 euro/ t CO2, toata productia de ciment va fi redusa la zero“, a aratat Marius Opran. In cazul in care se va adopta in cele din urma planul de ma- suri, cea mai buna varianta ar fi acordarea licentelor de CO2 in mod gratuit. Totusi, si in aceasta situatie, conform studiului realizat de Boston Consulting Group, circa o treime din fabricile de ciment vor alege sa paraseasca teritoriul european. Pe de alta parte, interesant este ca, potrivit aceluiasi studiu, emisiile globale de dioxid de carbon nu ar disparea nici in situatia in care aceste masuri ar fi aplicate. Ba din contra, ele ar creste pana la 38 de milioane de tone din cauza importurilor realizate din tari cu instalatii mai putin eficiente decat cele din statele europene si a emisiilor aditionale din transport.

Totul va fi mai scump sau mai prost

Eventuala inchidere a fabricilor de ciment din Romania va afecta mai multe segmente ale economiei. Indeosebi construc- tiile. Astfel, in cazul in care taxa pe emisie de CO2 va fi adoptata, iar fabricile vor alege sa ramana in Romania, toate costurile pentru ceea ce se realizeaza folosind ciment vor exploda in lant. Marii producatori de ciment vor trebui sa majoreze preturile pentru a acoperi taxa impusa de ministerul Mediului. Totul va fi mai scump. De la betoane pana la case sau autostrazi. Pe de alta parte, in cazul in care fabricile de ciment se vor muta din Romania, preturile vor include taxe mai mari de transport si cheltuielile aferente importului. Mai exista si o a treia varianta. Anteprenorii sa aduca ciment din alte tari, precum Ucraina, Bulgaria sau Turcia, unde este mai ieftin, dar de proasta calitate. Specialistii in domeniu avertizeaza ca aceasta metoda genereaza riscuri pe termen mediu si lung. Asta pentru ca in cazul folosirii unui ciment slab calitativ, automat ceea ce se construies te va fi de proasta calitate. De asemenea, cel mai probabil, inflatia ar scapa de sub control, din cauza cresterii asociate a preturilor celorlalte produse si servicii. Piata imobiliara, aflata la buza prapastiei, s-ar prabusi complet, iar nivelul de trai al romanilor s-ar degrada odata cu aceste scumpiri. Totodata, faptul ca Romania va deveni, din producator, importator de ciment ar adanci deficitul extern. Deficitul de cont curent a fost principalul motiv pentru care agentiile de rating Standard&Poor’s si Fitch au retrogradat ratingul Romaniei la nivelul „non-investment grade“, lucru care a dus la cresterea costului finantarii externe.

Consumul de ciment in crestere

In ultimii ani, Romania a reprezentat unul din cei mai mari producatori si consumatori de ciment la nivelul Europei. In 2007, tara noastra s-a plasat detas at pe prima pozitie in Europa Centrala si de Est, ca nivel al vanzarilor de ciment, devansand tari precum Rusia, Polonia sau Turcia. Statul roman a beneficiat si de pe urma acestei situatii, astfel incat numai in primul trimestru al anului trecut economia nationala a simtit o majorare cu peste opt procente. De altfel, ministrul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, Laszlo Borbely, a declarat ca „principalul furnizor de bani in PIB il reprezinta segmentul construct iilor“. Capitol la care Romania s-a mentinut in acest an pe pozitia dominanta in UE, cu cresteri semnificative. De asemenea, analistii economici prognozeaza ca in urmatorii 15 ani constructiile se vor dezvolta si mai mult, in timp ce consumul intern de ciment va creste anual cu 15-20 de procente. „In urmatorii ani se va construi tot mai mult, iar infrastructura este punctul forte. Vorbim aici de construirea unui nou aeroport in Bucuresti, de sute de kilometri de autostrazi, de constructia de canale si altele. Nu va fi neglijat nici sectorul rezidential“, a declarat Mihai Rohan, directorul general al Carpatcement Holding.

Note

Potrivit Protocolului de la Kyoto, tarile semnatare, printre care si Romania, s-au angajat sa reduca cu 5,2% emisiile de dioxid de carbon in atmosfera, pana in 2012, comparativ cu anul 1990. Tarile emergente care au scapat de comunism au fost defavorizate fata de celelalte state ale UE. Productia industriala a tarii noastre in 1990 s-a redus la 70% fata de cea a anului anterior, pe fondul evenimentelor din decembrie 1989, dupa care, in timp, s-a redresat. Luandu-se in calcul o productie de 70% si aplicandu-i-se inca o reducere de 5,2%, rezulta ca emisiile firmelor romanesti au fost reduse cu peste 35%. Ceea ce nu s-a intamplat in tarile UE care n-au avut probleme cu schimbarea regimului si a formei de guvernamant. Depasindu-si cu mult obiectivul initial, UE intentioneaza sa majoreze din nou cota reducerilor de emisii, de asta data cu 20%, in perioada 2013 – 2020. Iar oficialii romani sunt de acord cu ideea, in ciuda crizei si a somajului cu care ne confruntam. Ceea ce inseamna ca emisiile poluante produse de tara noastra vor fi reduse in total, fata de anul 1989, nu cu 25%, ci cu peste 55%. In concluzie, avem de-a face cu o discriminare intre state europene care ar trebui sa aiba aceleasi drepturi si indatoriri.

Angajamentele pe care Uniunea Europeana este pe cale sa le ia in privinta diminuarii emisiilor de gaze cu efect de sera pot avea „efecte draconice“ asupra economiei romanesti, ne-a declarat ieri liderul europarlamentarilor PNL, Adina Valean

„Toate industriile care pot fi lovite de aceste masuri, cum este si industria cimentului, pot sa para- seasca zonele Uniunii Europene, cum este tara noastra, si sa se duca mai la est. Acolo nu exista reglementari pentru diminuarea emisiilor de dioxid de carbon si mana de lucru este mult mai ieftina“, a sustinut Valean. Ea a explicat ca o astfel de perspectiva este de rau augur pentru economia noastra

„Efectul ar presupune o scadere a contributiilor la PIB-ul Romaniei, un somaj crescut si un efort mai mare financiar deoarece Romania ar trebui sa importe, la un pret ridicat, materiale de constructii fabricate in afara spatiului Uniunii Europene“, a specificat Adina Valean. Ea si-a manifestat insa increderea ca nu se va ajunge totusi la o astfel de situatie, deoarece la nivelul UE se negociaza inca maniera in care vor fi implementate masurile de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de sera.