Romania se afla aproape de limita de avarie de 25% suprafata impadurita

Romania a ajuns printre statele europene cu cele mai mici suprafete de padure. Incepand cu 1990, aproximativ 350.000 de hectare de padure au disparut, fiind taiate ilegal. Valoarea jafului se ridica la 1,5 miliarde de euro. Sara noastra se situeaza in prezent sub media europeana in ceea ce priveste suprafata impadurita. Concret, doar 26,7% din teritoriul Romaniei este acoperit de codri, in timp ce media europeana este de 32%. Exista riscul ca in viitorul apropiat acest procent sa scada sub 25%, ceea ce ar insemna ca tara noastra sa aiba probleme privind satisfacerea nevoilor de lemn. De asemenea, Romania se plaseaza pe ultimele locuri din Europa privind procesul de impadurire. La aceasta situatie s-a ajuns din cauza proastei legislatii si a intereselor anumitor personaje influente din Romania printre care si oameni politici. Judetele cele mai afectate sunt Valcea, Arges, Alba, Harghita, Covasna, Maramures, Satu Mare, Bistrita, Suceava, Bacau, Neamt, Calarasi, Teleorman sau Constanta. Presedintele executiv al Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania, Ioan Sbera, sustine ca este nevoie de o implicare serioasa a Guvernului in aceasta problema si ca in prezent exista bani, dar nu si teren pe care sa se realizeze impadurirea. (G.T.)

Jaful a fost cauzat in timp de proasta legislatie sau interesele anumitor personaje influente din Romania printre care chiar si politicieni. De asemenea, autoritatile au permis ca sute de mii de hectare de padure retrocedate sa fie taiate in totalitate fara a fi apoi reimpadurite. Judetele cele mai afectate sunt Valcea, Arges, Alba, Harghita, Covasna, Maramures, Satu Mare, Bistrita, Suceava, Bacau, Neamt, Calarasi, Teleorman sau Constanta. Grav este ca de-a lungul anilor institutiile statului au asistat pasiv la taierea codrilor. Presa a semnalat cazuri in care paduri intregi erau puse la pamant, insa nimeni nu a miscat nici un deget.

In ultimii 18 ani padurile Romaniei au fost supuse unui adevarat macel. Cifrele ne dezvaluie o imagine cutremura toare. Sute de mii de hectare au fost taiate ilegal, dezastrul accentuandu-se de la an la an. Astfel, din 1990 si pana in 2000 au disparut aproximativ 130.000 de hectare de padure. Situatia s-a agravat si mai mult in ultimii opt ani, perioada in care au fost taiate alte 220.000 de hectare. In total, din 1990 si pana in prezent au disparut circa 350.000 de hectare de padure. In prezent, Romania se afla pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste suprafata impadurita. 26,7%, adica 6,3 milioane de hectare, din teritoriul tarii noastre este acoperit de padure, situandu-ne sub media europeana de 32%. Mai mult, exista riscul ca in viitorul apropiat acest procent sa scada sub 25% ceea ce ar insemna ca tara noastra sa aiba probleme privind satisfacerea nevoilor de lemn. „Pe plan mondial se considera ca, pentru satisfacerea nevoilor de lemn, dar si pentru ca padurile sa-si realizeze functiile de protectie, procentul minim de impadurire a teritoriului unei tari nu trebuie sa scada sub 25%. Astfel, putem spune ca procentul de 26,7% de suprafete impadurite din tara noastra inseamna foarte putin peste procentul minim admisibil“, declara recent ministrul Mediului, Attila Korodi. Pe de alta parte, conform Greeenpeace, in Romania au fost declarate 963 de arii naturale protejate de interes national, care acopera peste 7% din suprafata tarii. {i in acest caz ne situam sub nivelul tarilor europene, unde suprafata medie este de 14,24 %.

Judetele fara paduri

 Judetul cu cele mai putine paduri din Romania este Calarasiul, doar 4,2% din suprafat a acestuia fiind acoperita de codri. O situatie grava se inregistreaza si in Teleorman unde numai 5% din teritoriu este acoperit de padure. In judetul Constanta, codrii reprezinta 5,5% din suprafata, in Braila 5,7%, in Ialomita 5,8%, in Galati 8,3% iar in Olt 9,6%. De asemenea, alte zone afectate de taierile masive de padure sunt Valcea, Arges, Alba, Harghita, Covasna, Maramures, Satu Mare, Bistrita, Suceava, Bacau sau Neamt. Nici Bucurestiul nu sta mai bine la acest capitol.

Suntem sub bulgari

Asa cum aratam, doar 26,7% din teritoriul Romaniei este acoperit de padure. Spre comparatie, in cazul Bulgariei 32,5% din suprafata este impa durita. De asemenea, Austria are 38% din teritoriu acoperit de codri, iar Cehia si Slovacia 34%. In ceea ce priveste raportul dintre suprafata impadurita si numarul de locuitori, tara noastra se afla pe locul zece in Europa. La acest capitol conduc detasat Finlanda, cu peste patru hectare de padure la un locuitor, Suedia, cu aproape trei hectare la un locuitor si Norvegia, cu doua hectare la un locuitor. In aceasta privinta Romania depas este tari precum Germania, unde unui locuitor ii revin 0,13 hectare, dar care are o populatie mult mai mare.

Ritmul de impadurire este foarte lent

Ministerul Mediului si autoritat ile din domeniu au decis ca in urmatorii 25 de ani sa fie impadurite doua milioane de hectare de terenuri pentru a se ajunge la un procent de aproximativ 35%.

Practic, ar insemna ca anual sa fie impadurite circa 80.000 de hectare. Obiectivul pare insa greu de atins. Asta, intrucat ritmul este unul extrem de lent, anual fiind impadurite intre 1000 si 3000 de hectare. Potrivit unor statistici, anul trecut, suprafata reimpadurita a scazut cu 31%, realizandu-se impaduriri pe 10.716 hectare, suprafata cu o treime mai mica decat in 2006. In aceeasi perioada, volumul de masa lemnoasa taiata a crescut cu 9,9%, la 17,28 milioane metri cubi. Spre comparatie, in Finlanda se impaduresc an de an aproximativ 130.000 de hectare, in Suedia 140.000 de hectare, iar in Turcia circa 60.000. De asemenea, Franta si-a propus plantarea de copaci pe 6,5 milioane de hectare.

Statul pagubit cu 1,5 miliarde de euro

Defrisarile masive care au avut loc in ultimii ani in Romania au prejudiciat statul cu sume astronomice. Astfel, potrivit unor calcule efectuate de Banca Mondiala, taierile ilegale au pagubit economia romaneasca cu peste 1,5 miliarde de euro. Pierderile sunt si mai mari la nivel mondial. Un studiu realizat la cererea reprezentantiilor UE si realizat de un economist al Deutsche Bank arata, potrivit BBC citat de ziare.com, ca prejudiciile cauzate de taierea fara discernamant a copacilor se ridica la sume situate intre 2 si 5 trilioane de dolari anual. La aceste cifre se adauga valoarea serviciilor necesitate de padure, dar si asigurarea absorbtiei de dioxid de carbon. Raportul a fost dezbatut la mai multe congrese mondiale pentru protejarea mediului. „Pierderea este foarte mare si, pe langa asta, este continua. Se intampla in fiecare an. In timp ce criza de pe Wall Street conduce la pagube de pana in 2 trilioane de dolari, criza padurilor produce pierderi intre 2 si 5 trilioane de dolari anual“, a declarat Pavan Sukhdev, conducatorul cerceta rilor.

Ion Sbera: Bani exista pentru impaduriri, dar nu si teren

Ioan Sbera, presedintele executiv al Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania, sustine ca este nevoie de o implicare serioasa a Guvernului in aceasta problema si ca in prezent exista bani, dar nu si teren pe care sa se realizeze impadurirea.

 „In Romania este un procent de impadurire de 26,7%. Asta inseamna locul 16 sau 17 in Europa. Media europeana este de 32%. Sigur ca intr-un mod fericit ar trebui sa avem un 34 la suta suprafata impadurita. Asta ar fi un lucru bun si ar presupune extinerea padurilor. Nu se pune problema ca s-a diminuat suprafata impadurita fata de perioada comunismului, pentru ca este cam la fel ca si atunci. Totusi, una este sa ai o padure mai mare si alta este sa faci alta dupa ce ai taiat. S-a facut un program prin care Regia Nationala trebuie sa impadureasca 6000 de hectare de teren degajat, agricol. Privatii vor bani, statul nu se implica in sensul ca nu este al statului. Din informatiile pe care le am, avem niste bani de la buget si exista un program care sa duca cat de cat la extinderea suprafetei impadurite, numai ca acum sunt bani si nu este teren, cu toate ca in opinia specialistilor in Romania exista o suprafata intre un milion si doua milioane de hectare de teren care nu este bun pentru agricultura si este bun numai sa fie impadurit. Aici este o chestiune in care Guvernul ar trebui sa se implice foarte serios. In acest sens s-ar putea face o lege pentu ca terenurile degradate sa fie impadurite cu specii repede crescatoare si ar duce si la o biomasa. Nu vorbesc acum de producerea energiei alternative. Sunt specii care dupa cinci ani pot fi puse in valoare si mai ales ca ar fixa si solul. Sunt bune specii precum salcamul, stejarul care rezista si la seceta, si sunt necesare in zona de campie, pe linie joasa. Chestiunea se pune de extindere a fondului forestier. La padurile private s-ar putea ca in anumite zone, sa nu se fi impadurit dupa ce s-a taiat, iar aici in maxim doi ani de zile trebuie obligatoriu impadurit, pentru ca sunt si amenzi foarte mari. Problema se pune la extindere, iar pentru asta trebuie bani de la buget si bani din profitul pe care il are Regia (n.r. - Romsilva). Luam exemplu Spania care a facut impaduriri in regiunea Coasta del Sol, este ceva deosebit. Noi avem pamant ca lumea. La noi nici nu se pune problema sa plantezi si sa nu se prinda. Doar ca sunt niste bani care trebuie dati pentru programul national. Este absolut necesara treaba asta“, ne-a declarat Ioan Sbera, presedintele Asociatiei Patronale a Forestierilor din Romania.

Romanii acuza legislatia incompleta si autoritatile

Un raport de cercetare prezentat de organizatia neguvernamentala Terra Mileniul III arata ca defrisarile sunt printre problemele grave de mediu pe care le identifica in prezent 76% dintre romani. Aproximativ 40% dintre acestia indica drept cauze pentru problemele de mediu legislatia incompleta si institutiile publice care nu aplica legile in mod corespunzator. Raportul arata ca peste 20 de ani cele mai grave probleme de mediu cu care ne vom confrunta vor fi poluarea severa a aerului (indicata de 53,5% dintre repondenti), padurile si spatiile verzi insuficiente (36,7%), efectul de sera (35,9%), poluarea severa a apelor (33%) etc.

Note

Defrisarile globale se ridica, in prezent, la 13 milioane de hectare pe an si reprezinta a treia cauza a emisiilor de gaze cu efect de sera, fiind responsabile pentru producerea a 20% dintre acestea

Una dintre cele mai cunoscute organizatii pentru apararea mediului World Wide Fund for Nature (WWF) cere liderilor europeni sa-si asume responsabilitatea in problema defrisarilor

Europa, un mare importator si consumator de masa lemnoasa, trebuie sa dezvolte strategii pentru apararea padurilor, se arata intr-un comunicat al WWF . Organizatia a solicitat ministrilor europeni ai Padurilor prezenti la cea de-a 5-a Conferinta Ministeriala pentru Protectia Padurilor din Europa sa faca din defrisarile globale o prioritate.

„Tarile europene se confrunta cu o dubla provocare. Ele trebuie sa dezvolte strategii care sa echilibreze o utilizare eficienta a padurilor Europei si sa actioneze pentru stoparea defrisarilor globale“, a declarat Gerald Steindlegger, directorul Programului pentru Padurile Globale din cadrul WWF.

In anul 2008, oamenii legii au descoperit aproape 4000 de infractiuni silvice in intreaga tara. De asemenea, au fost confiscati peste 30 de mii de metri cubi de arbori

Amenzile date de politisti anul acesta insumeaza 1,5 milioane de lei  Gravitatea acestui fenomen a fost recunoscuta si de ministrul Mediului .  Attila Korodi declara in urma cu doua luni ca situatia taierilor ilegale de padure este grava, anuntand ca va initia o serie de controale, impreuna cu toate institutiile care au responsabilitati in acest domeniu .  „Din punctul meu de vedere, situatia este grava. Pentru cei care fac taieri ilegale de padure nu conteaza proprietatea, deci nu fac proprietarii in sine, ci grupuri organizate. Aici vine gravitatea si este nevoie de o actiune specifica, care trebuie intreprinsa pentru a stopa aceste evolutii, care sunt foarte brutale si nu se caracterizeaza cu ceea ce a fost la inceputul anului 2000“, spunea Korodi .  Ministrul Mediului a mai precizat ca atunci cand face astfel de afirmatii se bazeaza pe „niste rapoarte foarte serioase ale institutiilor de specialitate“.