Nu-i asa ca va enerveaza oamenii calmi care nu raspund provocarilor? Care se uita, asa, omeneste cand tu urli ca idiotul? Cei care nu se oftica, nu barfesc si nu lingusesc. Vor sa dea senzatia ca ei sunt perfecti. Cei care stau linistiti si isi vad serios de treaba sunt clar suspecti. Ascund ei ceva, e imposibil...

Nu-i asa ca politetea va scoate din sarite? Plus ca nici nu mai e la moda sa spui, asa, ca fraieru’. „Va rog sa ma scuzati ca v-am agresat“ sau „multumesc ca m-ati ajutat“. Nu credeti ca e normal ca cei care tipa sa aibe dreptate? Deci sa fie ascultati? Cui ii pasa ce spui? Important e sa te exprimi. Sa te afirmi. La televizor, toti suntem egali. Pe sticla nu conteaza ca unul a citit sute de carti, iar una, doar vreo zece reviste, si alea cu multe poze. Bine, nici in viata nu prea conteaza. La ce-i foloseste? Intorc oamenii capul dupa el in supermarket? Il vaneaza femeile tinere si intreprinza toare? Il respecta poporul? Argumentele inteligente sunt pentru ratati. Cei care n-au reusit in jungla. Care nau stiut sa se impuna, sa se agite in scop lucrativ.

Intr-o lume asezata, simplitatea ar trece neobservata. La noi, sare in ochi, socheaza, destabilizeaza. Pe alocuri, jeneaza. Caci firescul, omenescul sunt absurde intr-o lume concreta, pusa pe succesuri... Fara de fineturi. Cat de varza sa fii sa nu stii... Ca viata e lupta si e permanenta, ca timpul inseamna bani, iar banii dau valoare. Ca nu existi daca nu esti cel mai tare! O vorba mare... de mobilizareeeeeee, pentru toti luzarii din parcareeeee.

Mai sunt si aia sensibili care plang neputinciosi. Ca vor o lume mai buna, mai frumoasa, mai curata... Pai asta ce-are? Nu se ridica la nivelul lor? Ce daca e mai despuiata si cu josul in sus? Oameni suntem, ne mai distram si noi, ca doar n-o sa stam sa jelim cat e ziua de lunga! Si cum sa fii moale si delicat, cand jungla-i dura si e curva?

Acestea fiind spuse, de ce sa ne mai miram? De ce sa ne mai socam? Viata e normala si merge inainte. Noi, dupa ea.