Liderii europeni s-au reunit, ieri, in Capitala belgiana pentru a dezbate, in cadrul celor doua zile dedicate Consiliului European de iarna, planul Bruxelles-ului de contracarare a crizei financiare, alaturi de strategia „verde“ a Uniunii si impulsionarea ratificarii Tratatului de la Lisabona, ajunsa la doar doua aprobari lipsa. Departe de a fi comoda, agenda reuniunii pare sa fi antagonizat spatiul comunitar in prealabil, diviziunile nefacand exceptie in cazul nici unuia dintre subiectele pe care spera sa le rezolve presedintia franceza a Uniunii, aflata pe punctul de a preda stafeta Pragai eurosceptice.

Criza economica nu pare sa ii fi gasit pe liderii europeni la acelasi numitor inaintea reuniunii de la Bruxelles, planul de salvare a Uniunii, estimat initiat la 200 de miliarde de euro, respectiv echivalentul a 1,5% din produsul intern brut al UE, urmand sa experimenteze, ieri, o prima „ciocnire“ in format 27, potrivit Euractiv. Initiativa ce ar fi trebuit sa ajute economiile europene in impas printr-o contributie de la bugetele nationale ale statelor membre, in valoare de aproximativ 170 de miliarde de euro, cu o completare de la bugetul UE si din fonduri puse la dispozitie de Banca Europeana de Investitii, in valoare de 30 de miliarde de euro continua sa intampine, in ajun, rezistenta din partea Germaniei, refuzul Berlinului de a debloca fonduri aditionale celor 32 de miliarde deja alocate crizei fiind asteptat sa duca, cel mai probabil, la o revizuire a cifrelor avansate de presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la finele lui noiembrie. Astfel, suma exacta, destinata reabilitarii economiilor europene deja gripate, ar urma sa lipseasca din concluziile reuniunii din Capitala belgiana, nefiind exclus ca dimensiunile pachetului financiar anti-criza al UE sa fie negociate direct intre liderii europeni. Si, totusi, exista si unele puncte de vedere comune, noteaza Euractiv, precizand ca sefii de stat si de guvern ai Uniunii vor cadea de acord asupra limitelor planului de salvare propus, luna trecuta, de Executivul comunitar, in sensul producerii unor efecte imediate, pe termen relativ scurt, care sa vizeze strict sectoarele afectate de criza.

Rosu pentru planul „verde“

Planul „verde“ al Uniunii prezidate, in prezent, de liderul de la Elysee, Nicolas Sarkozy, vizand reducerea, cu 20%, a emisiilor de gaze cu efect de sera, respectiv majorarea, cu alte 20%, a resurselor de energie regenerabile ale Uniunii, pana in 2020, urmeaza sa cunoasca si ele desolidarizarea germana, scrie cotidianul britanic Telegraph, precizand ca Berlinul nu va conduce insa de unul singur „ostilitatile“, Roma si Varsovia alaturandu-se in ultimul moment cauzei. Mizand pe faptul ca si-a exprimat din timp ingrijorarea cu privire la dezindustrializarea Europei, in eventualitatea acordarii, contra cost, a certificatelor de emisii de CO2 in cazul marilor poluatori ai Uniunii, cancelarul german, Angela Merkel, la avertizat pe presedintele francez, Nicolas Sarkozy, ca va bloca discutiile in materie daca tara sa, de altfel cea mai mare economie a UE, nu va face obiectul unor concesii care sa ii permita sa isi protejeze industriile-vedeta, produca toare de otel, aluminiu, ciment sau automobile. In vreme ce Italia si-a anuntat intentia de a-si exercita dreptul de veto in cazul in care nu este privita cu aceeasi indulgenta, Polonia si-a exprimat si ea dezacordul cu privire la programul „verde“ al Uniunii, solicitand o scutire de la taxa de poluare pe o perioada de sase ani. In replica, Nicolas Sarkozy si-a amenintat omologii europeni ca, in cazul in care nu vor ajunge la un acord pe aceasta tema pana la finalul intrevederii de la Bruxelles, programate sa se incheie astazi, va convoca o sedinta de urgenta, incomoda pentru multi, intre Craciun si Anul Nou.

Un pas inainte, doi inapoi

Nu in ultimul rand, delicatul subiect al ratificarii Tratatului de la Lisabona, menit sa aduca institutiile Uniunii in pas cu formatul sau extins, urma sa fie reluat la Bruxelles, reprezentantii Irlandei fiind asteptati sa anunte organizarea, pana in noiembrie 2009, a unui nou referendum pe tema documentului respins, anul acesta, de electoratul propriu. Destinderea Dublinului, ce s-a aratat, in prima faza, sceptic cu privirea la posibilitatea organizarii unei a doua consultari populare in cazul Tratatului pare sa fi survenit pe fondul unor concesii de ultima ora, care ii vor permite sa isi pastreze postul in cadrul Executivului comunitar, oferindu-i, totodata, si garantii juridice in privinta politicii sale fiscale, familiale, sociale si etice, potrivit Irish Times.

Ratificat, in prezent, de 25 din cele 27 de state membre, Tratatul de la Lisabona tinde sa se indrepte, insa, spre un nou blocaj, in conditiile in care intampina opozitie in Cehia, presedintele Vaclav Klaus, a carui tara urmeaza sa preia presedintia Uniunii la 1 ianuarie, declarandu-se, recent, „disident in UE“.

In plus, pretentiile irlandeze cu privire la pastrarea functiei de comisar european par sa isi fi gasit ecou, intre timp, si la Bucuresti, si la Praga.

In vreme ce presedintele Traian Basescu a declarat ieri, inainte de a decola spre Capitala belgiana, ca Romania nu este dispusa sa renunte la postul de comisar european, specificand, totodata, ca s-a cerut, inca de acum doua luni, reducerea birocratiei pentru simplificarea procedurilor de angajare a fondurilor UE in situatii de criza, premierul ceh, Mirek Topolanek, a cerut, in acelasi timp, ca numarul comisarilor sa fie acelasi pentru toate statele membre, in contextul in care „abordarea irlandeza este una acceptabila“.

Anne marie LUPASCU

Adrian MARINUS