Ratele restante ale creditelor contractate de catre romani au crescut cu 141% la finele lunii octombrie, comparativ cu aceeasi perioada din 2007. Cuantumul total al restantelor a atins valoarea de 2,49 miliarde de lei (680 milioane de euro), in timp ce ponderea datoriilor neplatite in volumul total al imprumuturilor acordate aproape s-a dublat in aceeasi perioada luata in calcul de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Anul trecut, in luna octombrie, restantele la imprumuturile populatiei si ale firmelor erau de 988,5 milioane de lei.

Conform raportului dat publicitat ii de Banca Centrala, ponderea restantelor in volumul total al creditelor acordate a ajuns la aproape 1,29% la finalul celei de-a zecea luni din 2008, fata de octombrie 2007, cand se situa la 0,7%. Din intreaga lista de rau-platnici, firmele si locuitorii din Bucuresti au cele mai ridicate restante, in valoare de 867 milioane de lei (237,5 milioane de euro). Atat bucures- tenii, cat si firmele din Capitala ocupa primul loc in ceea ce prives te volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii octombrie, la 67,9 miliarde de lei (18,6 miliarde de euro). Din aceasta suma, peste doua treimi reprezinta imprumuturi in moneda straina. In clasamentul datornicilor, dupa Bucuresti apare judetul Brasov, cu restante de 114,3 milioane de lei (31,3 milioane de euro), in scadere, insa, fata de finalul lunii septembrie. Urmeaza Bihor, unde populatia si firmele au intarzieri la plata ratelor de credit in valoare de 94,8 milioane de lei (26 milioane de euro).

Volum scazut al creditelor, in octombrie.

Imediat sub podiumul ierarhiei restantierilor se gaseste judetul Timis, cu datorii catre banci de 93,8 milioane de lei (25,7 milioane de euro). La Cluj, restantele ajung la 86,8 milioane de lei (23,8 milioane euro), orasul de la Poalele Feleacului fiind si cel mai imprumutat, dupa Bucuresti, cu 8,9 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro). In privinta monedei in care s-au indatorat cel mai mult romanii, cele mai mari restante sunt la creditele in lei, de 1,68 miliarde de lei, de doua ori mai mari decat cele la creditele in valuta, de 223 milioane de euro. In alta ordine de idei, raportul BNR mai dezvaluie date privind creditarea populatiei si a firmelor, la finalul lunii octombrie. In acest caz, se observa o usoara scadere la nivelul volumului total al creditelor acordate, pana la 193,9 miliarde de lei (53 miliarde euro), fata de luna anterioara, cand acestea insumau 195 miliarde de lei. Din totalul imprumuturilor contractate in primele zece luni ale anului 2008, peste o treime sunt contractate de populatia si firmele din Bucuresti, iar 55,8% reprezinta credite acordate in valuta. Astfel, imprumuturile in lei au ajuns la 85,96 miliarde de lei, in timp ce creditele in valuta insumau 29,5 miliarde de euro.

Bucurestenii, campionii imprumuturilor

Bucurestiul conduce in topul oraselor in care s-au acordat cele mai mari credite (circa 19 miliarde de euro), urmat la distanta considerabila de catre Cluj, cu aproape 2,5 miliarde de euro. Orasul Constanta este al treilea in acelasi clasament, cu imprumuturi totale consemnate la finele lunii octombrie, de 2,1 miliarde de euro. La distanta de 100 de milioane de euro, apare judetul Timis, cu credite totale de 2 miliarde de euro. Pe locul cinci se afla judetul Brasov, unde au fost acordate imprumuturi in valoare de 6,34 miliarde de lei (1,77 miliarde de euro). La polul opus s-au situat persoanele si companiile din judetele Covasna, care s-au imprumutat in lei si valuta cu echivalentul a numai 988 milioane de lei (271 milioane de euro), Giurgiu - 1,09 miliarde de lei (298 milioane de euro) si Calarasi - 1,26 miliarde de lei (345 milioane de euro). In ansamblu, creditele acordate locuitorilor si firmelor din Capitala si din cele patru judete mai sus mentionate insumau peste jumatate din valoarea totala a imprumuturilor la nivelul intregii tari. 

Daniel BADEA

Necazurile cetatenilor

In continuare, prezentam cateva cazuri frecvente de probleme pe care cetatenii le intampina in cadrul relatiilor cu institutiile bancare si Biroul de credit. Un tanar de 26 de ani a contractat un credit, pe o perioada de cinci ani, pentru a-si cumpara o combina frigorifica. Suma lunara pe care trebuia sa o ramburseze a fost de 20 de RON. In ultimele luni ale acestei perioade a intarziat o data cu plata creditului. Acum are 31 de ani si se afla in evidenta Biroului de credit. Ceea ce inseamna ca abia la 38 de ani va mai putea angaja un credit. Multe persoane se plang ca si pentru o restanta de 10 lei au fost aruncati in evidentele biroului. Dupa ce isi achita minora datorie, bancile creditoare refuza sa ii scoata de pe listele de rau-platnici, iar altele nu le mai acorda imprumuturi, considerandu-i in mod eronat rau platnici. Alta nemultumire a cetatenilor este legata de documentatia coplesitoare pe care sunt nevoiti sa o depuna pentru un credit, la momentul contractarii. (D. NICA)

Note