Virgil Popa, vicepresedinte CONPIROM, presedinte APREL:

Noul Guvern trebuie sa primeasca un set de masuri de la patronate si sindicate

Un domeniu cu o valoare adaugata foarte ridicata, cel al electrotehnicii, tehnologiei informatiei si comunicatiilor este inca subevaluat in tara noastra. Pentru a afla cum afecteaza sau daca afecteaza criza acest domeniu, am stat de vorba cu vicepresedintele CONPIROM, Virgil Popa, presedinte al Asociat iei Profesionale si Patronale din Industria Electrotehnica, Comunicatii si Tehnologia informatiei - APREL. Am gasit probleme mai vechi, acutizate de manifestarea crizei economice, dar si hotararea de a aborda aceasta perioada cu luciditate, cu masuri constructive, si nu dictate de teama recesiunii, care sa ne scoata mai puternici. Conpirom, cel mai puternic patronat din tara, din care face parte si APREL, trebuie sa furnizeze noului guvern un set de masuri pe care acesta sa isi dozeze actiunile de combatere a crizei. Primirea lor, insa, depinde de functionarea dialogului social.

Criza, in primul rand...

Virgil Popa, vicepresedinte CONPIROM, presedinte APREL: In asemenea situatii toata lumea se gandeste si face programe anticriza si nu cred ca acest termen este adecvat. Un program anticriza ar insemna ca aplicand acest program ar disparea criza. Daca ne aflam intr-o perioada de recesiune a economiei mondiale, trebuie sa ne gandim in primul rand cum sa atenuam aceste efecte asupra economiei romanesti si asupra populatiei. Una este sa atenuezi efectele, sa aplici niste politici si sa spui ca acesta este pretul pe care trebuie sa il platim in aceasta perioada, si alta sa crezi ca scapi cu masuri de criza. Cred ca ar trebui sa ne hotaram asupra a doua lucruri: cati bani putem mobiliza la nivel de buget de stat ca sa atenuam efectele crizei. Trebuie sa avem in vedere ca si bugetul de stat este afectat de criza, deci cand facem aceasta socoteala trebuie sa avem in vedere ca vom avea mai putini bani, nu mai multi. In al doilea rand, daca stim ce bani putem folosi pentru aceste lucruri, trebuie sa stabilim prioritat ile si aici ar fi doua modalitati de gandire: folosim banii ca sa atenuam durerea, adica pe termen scurt, sau ii folosim ca sa iesim mai puternici intr-un timp rezonabil din aceasta perioada de criza. Eu cred ca a doua solutie ar fi cea mai buna. In acelasi moment trebuie sa vedem in care sectoare folosim acesti bani. Care sectoare sunt cele mai eficiente, astfel incat banii sa fie folositi eficient. La nivel de patronate si federat ia CONPIROM este cea mai reprezentativa la nivel national, impreuna cu marile federatii sindicale, trebuie foarte rapid sa stabilim un set de masuri pe care sa le punem pe masa noului guvern. Trebuie sa va spun ca Ministerul Federal al Economiei din Germania nu face nici un pas fara sa aiba pe masa propunerile patronatelor. Asa este normal, propunerile trebuie sa vina de acolo, de unde se produc bunurile si unde se fac afacerile. Noi trebuie sa vedem cum putem sa facem ca nota de plata pentru Romania sa fie cat mai mica.

Care sunt problemele care deosebesc acest sector?

Sunt probleme care existau, care s-au perpetutat, iar efectul lor negativ s-a accentuat pe perioada de criza. Sunt probleme care au trenat si nu s-au rezolvat ori din incompetenta, ori din indiferenta. In acest sector, majoritatea intreprinderilor au devenit IMM-uri. Cand am infiintat asociatia noastra, acum unsprezece ani, cam trei sferturi din intreprinderi erau cu capital de stat. La ora asta sunt private in totalitate, iar peste 50 la suta sunt infiintate in aceasta perioada. O alta caracteristica, personalul de specialitate a imbatranit. E o problema de atragere a tinerilor, din imposibilitatea acordarii unor salarii mari. Aceste firme sunt subcapitalizate, iar concurenta cu marile intreprinderi este destul de dura. Firmele acestea au avut mari dificultati in localitatile din jurul Bucurestilor de a gasi loc pentru unitatile de productie. Nu ne-au sprijinit administratiile locale, dintrun motiv foarte simplu: un teren de acolo era mai usor speculat si se faceau bani mai multi pe zona imobiliara, decat daca se facea o investitie productiva si industriala. In loc sa fie o batalie pentru relocarea acestor unitati, ne-au intrebat ce cautam acolo. De aici rezulta una dintre masurile pe care ar trebui sa le ia noul Guvern. Sa faciliteze amplasarea de unitati de productie in aceste zone. Exista o masura care a fost uzitata cu foarte bune rezultate, cea a parcurilor industriale. Atunci, banii care ar trebui investiti pentru a iesi din situatia de criza pot fi investiti pentru infrastructura din zona respectiva. Este esential ca in aceste parcuri, in momentul in care vine un investitor, sa beneficieze de infrastructura, taxe si impozite cat mai scazute sau zero. In momentul in care incepe sa produca, vor veni si taxele. Parcurile industriale sunt o necesitate in toate zonele tarii. Mai sunt o serie de masuri care au fost spuse, dar inca nu s-au rezolvat. De exemplu, reglementa rile in privinta achizitiilor publice, eliminarea cailor de aranjare a acestor achizitii. E vorba de transparenta si corectitudine, lucruri esentiale pentru acest sector, pentru ca noi nu avem forta finaciara pentru a concura cu cei care pot folosi si alte fonduri si surse. Trebuie sa ne perfectionam legislatia interna, fara a intra in contradictie cu legislatia europeana. Sa speculam orice posibilitate care inseamna promovarea industriei romanesti.

Identificati, ca importanta, primele doua greutati pe care le intampinati.

O prima problema o reprezinta dosarele care stau nelucrate de luni de zile la Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, pentru accesarea de fonduri europene. Explicatia primita a fost ca nu este personal suficient. Pentru noi, aceasta explicatie este inacceptabila. Discutam de interesul national, de aceasta problema de bani, de criza, iar in momentul cand venim cu lucruri concrete, spunem ca nu avem personal. Atunci cand am intrat in UE, nu se stia ca trebuie sa accesam fonduri? Nu se poate fara personal specializat. A doua problema, strans legata de aceasta este cea a modului in care vin efectiv banii si a timpului in care se aloca. Cei care acceseaza asemenea fonduri primesc banii dupa ce au terminat de cheltuit. Ca sa cheltui trebuie sa ai bani, iar in aceste conditii, acestia de cele mai multe ori din credit. Am ajuns la esenta crizei si poate la solutia care ar putea fi intrevazuta: sa se dea cu prioritate pentru aceste credite, pentru ca banii vor veni de la UE, nu sunt niste bani pierduti.

Cum veti proceda pentru ca noul Guvern sa reactioneze mai bine la propunerile patronatelor?

Cred ca este cazul ca Guvernul sa ia in serios toate propunerile care vin de la noi. In ultima instanta, un minister al Economiei ar trebui sa transpuna ceea ce vrem noi. Va trebui sa existe un dialog intre federatiile patronale, confederatii si ministere, dialog intre ele si guvern. Cred ca in aceasta perioada CES-ul trebuie sa inceapa sa refunctioneze. Are o perioada de letargie exact in momentul in care ar fi trebuit sa fie activ. Era calea prin care noi puteam cenzura actiunile guvernamentale si in acelasi timp exista si acel raspuns. Guvernul se putea permanent verifica, daca ceea ce a facut este bine. CONPIROM-ul sustine ca modificarile legii patronatelor sa apara cat mai rapid. Rezolvand problema reprezentativitat ii, se poate rezolva si problema impactului. Trebuie sa folosim experienta altor state europene pentru ca trebuie sa spunem drept, exista anumite institutii ale democratiei care la noi sunt luate drept niste lucruri impuse de altii, nu sunt vazute ca o necesitate. Aici ma refer inclusiv la dialogul social care are doar o aplicare teoretica in prezent. Va dau un exemplu. Reprezentantul patronatului nostru pe langa Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, dupa ce a ridicat probleme acute si a adus cateva critici vehemente, luna urmatoare nu a mai fost chemat la sedintele de dialog social. Trebuie sa reusim sa impunem masuri de sprijinire a acestui sector care are o valoare adaugata foarte mare in comparatie cu altele si poate sa aduca mari beneficii economiei in intregul sau.

Catalina STAN

Note

Presedintele APREL, Virgil Popa, a absolvit Facultatea de Automatica si Calculatoare a Universitatii Politehnice din Bucuresti, precum si Facultatea de Comert din cadrul ASE. Institutul de studii Strategice si de Securitate „George Marshall“ din Garmisch- Partenkirchen din Germania. Este autor de studii si cercetari premiate in domeniul informaticii si automatizarilor, precum si al multor articole pe teme tehnice si economice in publicatiile de specialitate. In perioada 2001-2004 a fost membru titular al delegatiei Parlamentului Romaniei pe langa Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE)  In aceasta calitate a participat in comisii ale APCE: vicepresedinte al Comisiei pentru populatie, membru in comisia Economica si de Buget, respectiv al comisiei de Afaceri Sociale. In tara, dupa ce a condus Automatica SA intre 1990-1993, a devenit secretar de stat la Ministerul Economiei si Comertului, seful Departamentului de Electrotehnica, Electronica si Mecanica Fina (1993-1995). In ‘95-’96 a ocupat functia de ministru delegat pentru relatia cu patronatele si sindicatele.  In mandatul de deputat din 2001-2004 a fost vicepresedinte al Comisiei pentru Tehnologia Informatiei si Comunicatii. In prezent este presedintele Comitetului de Certificare (DIPCE - din 2002) si presedintele Asociatiei Profesionale si Patronale din Industria Electronica, comunicatii si tehnologia informatiei (APREL).